Tenerife - Pico del Teide - drumul

Hola! Esta vez hablo de el Teide...

Alegerile au trecut... Ai vazut ce infierbantati eram acum doua saptamani si vezi ce usor am uitat astazi...? Ce conteaza "cine a iesit"? Viata merge mai departe... Te-ai spalat pe dinti astazi, ai facut un dus, ai fost la serviciul tau, ai cumparat cate ceva... acum te preocupi de urmatoarele "alegeri" - cadourile de Craciun! Vor trece si aceste "alegeri" la fel ca si celelalte... Si viata merge mai departe...

Cu putin in urma - pe 23 noiembrie 2009 - plecam spre Pico del Teide. Tenerifeeeee...

Drumul a fost fascinant. Am trait senzatia ca ma aflu pe Luna. Poti vedea "brazde uriase", parca ramase in urma unui plug mega-gigantic. Este relief format de roci care au fost candva lava incinsa a acestui vulcan. Se pare ca ultima eruptie a acestui vulcan a avut loc acum cca. 100 de ani (nu sunt sigur, asa am auzit pe acolo...). Se pare ca jumatate din insula a fost devastata atunci. Se poate citi cate ceva despre Teide aici. Ce se vede in fotografii este o parte din ce a lasat in urma...

Desigur... vroiam sa scap de urmatoarea eruptie...

Am vazut si "narile vulcanului". Pe aici inca "respira"...


Apoi m-am trezit intre "Rocky Mountains"... Peisaje absolut incredibile! Nu imi venea sa cred ca asta era pe o insula in Oceanul Atlantic si ca eu eram acolo...



Este minunat, este inaltator. Sunt atatea de vazut in Lume. Sunt minuni peste tot... Sunt recunoscator ca am putut fi acolo... Imi doresc sa revin cu fetele mele si cu prieteni dragi... De ce nu?

Pana atunci, dintre nametii proaspeti, din toiul noptii, de la Cluj... voi reveni in scris cu... "Ascensiunea lui Pico del Teide". Viata merge mai departe...

Din ce in ce mai bine!

Hai (cu) Tenerife!

Revin cu "serialul" despre vacanta petrecuta in Tenerife cu putina vreme in urma. Cereri tot mai insistente ale cititorilor mei ma indeamna sa-mi iau ragazul ca sa scriu. Va multumesc! Repet, pe acest blog scriu pentru ca imi place sa scriu si pentru ca am ceva de spus la un anumit moment despre ceea ce simt in legatura cu un anumit subiect. Si niciodata nu scriu "ca sa scriu ceva" si ca sa "fie ceva scris"...

Uitandu-ma pe fereastra, vad cum gri-cenusiul din peticul de Bucuresti pe care-l pot cuprinde de aici cu privirea se transforma incet-incet intr-un gri-albicios si mai apoi intr-un alb usor gri... Apoi in ceva mai mult alb, iar acum este alb. Doar pe acoperis. In rest s-a transformat in culoarea rotilor de masini care circula peste tot. Noroc ca nu si pe acoperis. Acolo este "iarna proaspata". Poate o sa scriu o poezie, "Iarna pe acoperis"...

Gandul imi zboara la cele doua saptamani petrecute in WimPen, cartierul rezidential din Callao Salvaje, localitate aflata pe Costa Adeje, Tenerife Sur. Aici exista proprietati obisnuite (case, vile, apartamente) si proprietati care functioneaza in sistem "time sharing", adica o proprietate este impartita de catre mai multi proprietari pe o perioada de mai multi ani (30, 50 etc.) fiecare avand dreptul de a folosi proprietatea intr-o anumita perioada a anului (de ex. saptamana 43 a fiecarui an). In acest fel, iti asiguri - practic - o vacanta in fiecare an in locul respectiv, avand drept de proprietate asupra acelei locatii in acea perioada a anului, an de an.

Am locuit intr-una dintre casele din fotografie , putin mai sus, pe dreapta. Undeva in dreapta, in dreptul meu, se afla piscina care este accesibila doar proprietarilor si vizitatorilor lor. In rest, se prezinta ca o localitate normala - are supermarket, farmacie, magazine cu suveniruri, restaurante, trotuare, semne de circulatie, taxiuri etc.

M-am adaptat cu putina dificultate pentru ca nu mi-a placut patul in care am dormit. Nu mi-a placut. Nu reuseam sa ma odihnesc, desi am aplicat nenumarate tehnici mentale. In fine... primele zile au fost "pe adaptare".

Prima zi am fost la plaja intr-o mica statiune aflata la cca. 20 km departare - Playa de la Arena. 3 lucruri m-au socat: nisipul negru, forta cu care tragea oceanul inspre el si limbile de lava scursa in mare care acum se vad sub forma de roci rostogolite in apa...



Revin cu urmatorul episod... despre vulcanul Teide.

Din ce in ce mai bine!

Pentru Diana

Pentru Diana, fetita mea:

"Indiferenta nu poti sa o fortezi... daca te prefaci indiferent, nu inseamna ca si esti indiferent.

Traieste din vise, nu din amintiri!! Oamenii sunt nefericiti pentru ca se gandesc la trecut si nu la viitor...

Poate tu poti sa-ti permiti la varsta ta sa traiesti din amintiri pana cand vei invata sa traiesti din vise... eu nu imi mai permit la varsta mea...

Mai am multe vise de trait si vreau sa le traiesc. De aceea ma gandesc la vise si nu la amintiri. Pe acelea le-am trait deja.

Poti sa-ti faci viata asa cum te gandesti la ea!! Dar gandeste-te la ceea ce vrei si nu la ceea ce nu ai, ce ai pierdut sau ce nu mai gasesti... caci viata ti se duce ca o adiere de vant... asa trece de repede... Umple-ti anii, zilele si noptile cu VISE pentru ca acelea se vor implini...

Gandurile tale sa fie numai vise si sperante sincere pentru ca acelea se implinesc!!

Te iubesc, fetita mea!!"

Din ce in ce mai bine!

Tenerife - prolog

Este absolut fantastic! Este mult mai mult decat pot cuvintele sa descrie... Este frumos, pentru ca si noi suntem frumosi si pentru ca si sufletele noastre sunt frumoase...

Si este frumos pentru ca Natura a stat putin si s-a gandit inainte sa zamisleasca aceste meleaguri... "Hmm... Sa pun si verdeata... si putin relief muntos... aha! Stai sa pun si un vulcan... sa pun niste flori, niste pietre... sa pun bananieri, cactusi, palmieri... nisipul sa fie negru... sa fie vara mereu si sa fie cald, sa fie de vis... si sa fie si cativa oameni..."

Hmm... internet nu prea a pus pe insula asta, Tenerife... Dar si asa, voi face rost si voi scrie cate ceva despre aceasta excursie. Am hotarat sa scriu "un serial". Asta a fost primul episod" Tenerife - prolog"...

Din ce in ce mai bine!

Update... Upgrade...

Este aproape o luna de cand nu am mai scris. Nu ca nu as fi avut ce sa scriu... Uhu!! Mai degraba nu mi-am facut timp. Mai ales ca starea in care imi doresc sa scriu trebuie sa fie "una potrivita" pentru a da curs in scris intamplarilor din viata mea de zi cu zi.

Am fost la Cluj-Napoca unde am predat Cursul de Baza 1 al Metodei Silva. Prin stradania si "proiectul" Cameliei si Ancai, am reusit ca dupa 8 luni de zile sa predam acest curs si la Cluj. Ma refer la mine si la Iubirea Mea, caci cursul se preda de ani buni la Cluj de catre un om minunat, Doamna Magdalena Oana. Am cunoscut la acest curs oameni minunati si sunt foarte recunoscator ca ne-am facut noi prieteni. A fost foarte distractiv. Asta s-a intamplat in 24 si 25 octombrie... Ca urmare, avem o noua solicitare pentru 19 si 20 decembrie. Abia asteptam!

In datele de 7 si 8 noiembrie am participat la un curs absolut fantastic: "Cum sa ramai tanar, sanatos si plin de viata toata viata" sustinut de Dragan Vujovic. In Bucuresti, la Hotel Caro. Mi-am reamintit lucruri pe care le stiam, dar am invatat enorm de multe lucruri pe care nu le cunoasteam... Iti dai seama ce benefic este sa afli ca nu "le stii tu pe toate"? Ba chiar am aflat ca daca inveti mereu ceva nou, in creier si in intregul sistem neuronal se creaza noi conexiuni intre neuroni si - in acest fel - creierul se dezvolta si... intinereste! In cateva cuvinte simple, concluzia mea este ca daca spui "nu stiu" si te mentii activ in "a invata lucruri noi", de fapt INTINERESTI. Woaw!! Ca urmare, am decis pe loc ca in urmatorii 2 ani sa invat sa cant la un instrument muzical (voi alege care va fi) si sa invat limba germana la perfectie. Mai intineresc si eu "neuronul" ala...

Apoi am fost in Austria, langa Salzburg, la Hotel Jagdhof, pe malul Lacului Fuschlsee, langa castelul in care s-a filmat "Sunetul muzicii". Ba chiar am luat o cina splendida la acest castel. Durata vizitei: 12 - 15 noiembrie. Ocazia: seminar international cu lideri europeni. Am primit aceasta invitatie gratuita din partea Lyoness Holding Europe AG, firma cu care lucrez in parteneriat de aproximativ 1 an. Incerc sa gasesc cuvinte pentru a descrie acest seminar... Fantastic, exceptional, marcant, emotionant, impulsionant... Sunt foarte recunoscator prietenului meu pentru ca mi-a spus despre aceasta afacere!! Sunt binecuvantat ca dezvolt aceasta afacere! Ma aflu pe cel mai mare si mai actual val al schimbarii din lume!! Este incredibil ce crestere poate sa aiba aceasta afacere si cu ce dinamica se dezvolta acum in Europa. Creste uluitor si poate fi un mare colac de salvare pentru cei dispusi sa invete cateva lucruri simple... Apropos de "nu stiu", de invatat si de intinerit, despre care scriam mai sus...

Am cunoscut la acest seminar aproximativ 100 de persoane din cateva tari europene. In marea lor majoritate se situeaza ca varsta intre 25 si 35 de ani, cu mentiunea ca dintre cei foarte tineri erau cativa care au deja cariere serioase si fac foarte multi bani si dezvolta foarte multa valoare pentru alti oameni. Este incredibil!! Este fascinant! Pai... oamenii astia tineri vor ramane tineri si vor fi din ce in ce mai bogati! Acest proiect splendid va produce urmatorii oameni foarte bogati, acestia fiind cei care ACUM se apuca de treaba! In vreme de criza (care criza??) aceasta idee da valoare vietii oamenilor si construieste pe baze reale, corecte si naturale un viitor imbelsugat. Cat de simpla este ideea... De necrezut... Stii ce ma intreb...? De ce tinerii din Austria, Germania, Elvetia, Ungaria, Slovacia sunt diferiti de cei din Romania?? De ce sunt "mai aprinsi" cu gandul la viata lor? De ce sunt mai intreprinzatori si mai deschisi la oportunitati? De ce sunt dispusi sa invete? De ce sunt dispusi sa lupte? De ce au acel licar in ochi care te face sa simti ca stai langa un invingator, langa unul care va reusi sa faca ce si-a propus? De ce? De ce? De ce caut in Romania astfel de tineri si gasesc "tineri-batrani" blazati, cu o figura care striga dupa ajutor, speriati, gata sa-si vanda viata pe un banut la cate un patron iordanian, pakistanez, turc sau la cate un "sef expat" din nu stiu ce firma pe un salariu mai mic decat ratele pe care le are de platit catre banca?? Caut... caut... caut... Ma intreb cand se va termina cu mentalitatea "cauta-ti un serviciu bun"!! Stiu ca vor exista mereu angajati buni si ca asa trebuie sa fie... Dar oamenii de afaceri ai vitorului sunt cei care trec la mentalitatea "sa creez eu locuri de munca" si nu la cea "sa am un serviciu bun si sigur". Upgrade mental!! In fine... o sa mai abordez acest subiect! Sunt fericit ca ma aflu in interiorul acestui proiect si invat sa-l construiesc si nu "pe langa el" unde se afla multi "care stiu"...

Data viitoare atasez cateva fotografii... Acum vreau sa dorm pentru ca mai avem doua zile si plecam in Tenerife. Trebuie sa ma odihnesc pentru ca avem multe de vizitat pe acolo... Dupa un an de afacere Lyoness ne-am luat un Hyundai Santa Fe nou-nout cu banii jos si bagam si o excursie in Tenerife de 2 saptamani. Mai pune si o haina din cand in cand, de mancare, o distractie... Familie cu obligatii, cu 4 copii si cheltuieli curente aferente. Si inca ma mai intreaba unii: "merge?". Ce sa raspund? Merge? Pai la job-urile pe la care m-am produs... nu am reusit atatea intr-un an de zile... Nici in trei...

Si eu tot caut... O sa pun un afis... "Caut tineri ambitiosi si dornici sa invete principiile bogatiei". Pana atunci ma bucur de toti oamenii minunati pe care ii cunosc in fiecare zi si cu unii dintre ei chiar batem palma si mergem mai departe. Cu acesti oameni construim viitorul nostru si al copiilor nostri. Multumesc!

Din ce in ce mai bine!

Change

Prietenul meu Tibi Molnar mi-a trimis acest video...



Iti multumesc, Tibi! Mie personal mi se pare absolut fantastica ideea. Ma emotioneaza teribil! Nu ma mai satur sa ascult si sa vad...

Din ce in ce mai bine!

"Coincidente"...

Si uite-asa simt cateodata ca toate imi merg din plin. M-am trezit astazi cu acest sentiment de siguranta si putere interioara. Cu starea aceea de bine in care simt ca sunt in stare de orice si ca imi merge din ce in ce mai bine.

Daca ma uit in jurul meu... nu merg toate chiar cum ar trebui sa mearga sau cum le doresc eu chiar in acest moment. Dar proiectele mele la care lucrez, visele, dorintele, scopurile si planurile pe care le am pentru viitor ma umplu de incredere. Da, am incredere in ceea ce nu exista inca dar eu vad cu ochii mintii! Sunt calauzit de o putere nevazuta dar atat de prezenta si de protectoare. Ma simt sigur pe mine si continui aceasta calatorie. Intalnesc in drumul meu din ce in ce mai multi oameni potriviti, ambitiosi, harnici, inimosi si frumosi. Cu unii devin partener, cu altii ma salut din mers si-mi continui drumul...

Am apucat din nou un card astazi... Am cerut ceva potrivit cu starea mea de spirit si cu ce "mi se pregateste"... Uite "ce am primit:


Asa este cu ... "coincidentele" astea... Toata viata este plina numai de "coincidente"!

Apropos de asta... O echipa de cercetatori, specialisti in mai multe domenii ale vietii, au studiat de ce unora li se intampla ce-si doresc si altora ceea ce nu-si doresc si au ajuns la concluzia ca si unii si ceilalti traiesc cu foarte mare si intensa emotie gandurile lor. Deci, cu alte cuvinte, nu ceea ceea ce face obiectul dorintei ci ceea ce simti in legatutra cu acel "ceva". Aceasta este "coincidenta"...

Si ma gandeam eu ca-mi merge din ce in ce mai bine...

Din ce in ce mai bine!

Sunt fericit!!

Asa arata Fericirea...
Asa arata Bucuria...
Asa arata Mandria..
Asa arata Iubirea...
Asa arata Tata si Fiica.

21 septembrie 2009 Club Piranha

Petrecerea de aniversare a 18 ani a Corinei

Trece vremea oricum... "Trece timpul ca nebunul si ma trec si eu" spunea un vers dintr-un cantec... Ce aduni in timpul asta? Care sunt valorile si realizarile? Care sunt adevaratele succese? Ce semnificatie are viata? Ce lasi in urma ta?

Sunt fericit! Sunt recunoscator!

Din ce in ce mai bine!

Corina

Si eu te iubesc, Corina!

SUNT FERICIT!

Astazi, 21 septembrie 2009, Corina implineste 18 ani de cand a venit in viata noastra!

La multi ani, Printesa Mea! Tu sa fii Credinta, Speranta si Iubirea oamenilor din viata ta! Eu te iubesc nespus, te insotesc si te veghez pe mai departe!

One moment in time... Eram in casa noastra cu chirie... o tanara familie plina de sperante si de viata... 1991... Aveam 23 de ani... Imi amintesc cate rugaciuni fierbinti adresam... Tin minte ca aveam un crucifix pe perete pe vremea aceea... In genunchi, in fiecare seara si in fiecare dimineata, timp de luni de zile rosteam rugaciuni... "Doamne, da-mi Doamne, o fetita sanatoasa, desteapta si frumoasa! Te rog din inima, Doamne!". Si Dumnezeu m-a ascultat si ii sunt recunoscator!! Mi-a trimis mult mai mult decat puteam eu sa visez... Mi-a trimis-o pe Corina, darul divin, fetita minunata care ne-a incalzit inimile si ne-a invatat sa traim viata din plin! Iti multumesc, Fetita mea, ca ai ales sa vii la noi! Iti multumesc, Cleo, pentru acest dar nepretuit si pentru sacrificiul tau! Iti multumesc, Dumnezeul meu, pentru ca m-ai adus pana astazi ca sa pot trai aceasta bucurie!!

Corina, iti doresc sa traiesti, la randul tau, bucuriile pe care mi le-ai adus tu mie si sa cunosti Dragostea pe care o duc cu mine in suflet si care ma intinereste de la an la an!!

Sunt mandru? DA! Sunt foarte mandru! Ma uit la cateva fotografii din ultimii cativa ani... cu tine, cu voi, cu noi... pe care le am in telefon...

La Cheia, intr-o minivacanta... iulie 2007Somn usor, iubita lui tati...! Ingerasii te vegheaza... Sa te faci mare!...bolnavioara intr-un spital in august 2007...

Septembrie 2007, la Red Bull Flugtag...
Octombrie 2007...Decembrie 2007, la un targ la Romexpo,
"vanzatoare" de CD-uri cu Trupa Veche...
Decembrie 2007, cu Andrei, goana dupa cadouri...

Diana, Lupu, Mama si Cori - ianuarie 2008
Cori, tati si Dia la Plaiul Foii... in martie 2008
Cu Diana si Andrei...
Aprilie 2008, in Parcul Izvor, cu fratiorul Ricky...
Iunie 2008, Arenele Romane, cu Diana...
Dia, tati si Cori la Pestera de Moieciu in ianuarie 2009...
Corina, acum cateva zile te-am condus pentru a 12-a oara
in prima zi de an scolar.
Unde se duce vremea asta...? Cand a trecut timpul...?Astazi esti femeie, Fetita mea... si viata merge mai departe...

Stiu ca nu sunt cel mai bun tata din lume... Dar sa stii ca am facut, fac si voi face tot ce imi dicteaza inima si in fiecare moment al vietii mele dau totul ca sa sa ma ridic si sa fiu mai bun! Sper sa pot fi uneori exemplu pentru tine in viata...

Esti un copil minunat. Iti multumesc! Te iubesc! La multi ani!

- Tati -

Din ce in ce mai bine!

Natalie Cole in concert la Bucuresti

Natalie Cole, castigatoare a noua premii Grammy, pentru prima data in concert la Bucuresti.

Natalie Cole va concerta pentru prima dată în România, pe 27 octombrie, pe scena Sălii Palatului din Bucureşti. După ce probleme serioase de sănătate au determinat-o să-şi întrerupă turneul de promovare a ultimului său album, Still Unforgettable, Natalie Cole se întoarce pe scenă într-o serie de concerte care include de această dată şi Bucureştiul.

Still Unforgettable, albumul lansat pe 9 septembrie anul trecut, a câştigat în 2009 două premii Grammy, pentru Cel mai bun album tradiţional de muzică pop şi pentru Cel mai bun acompaniament instrumental. Acest album este totodată şi cel care i-a adus lui Natalie Cole premiul Cel mai bun artist de jazz din partea NAACP (premii care răsplătesc artiştii de culoare care au reuşit să obţină performanţe notabile în muzică, film, televiziune sau literatură).

Povestea acestui album este simplă şi emoţionantă. Este întoarcerea artistei la stilul care a adus-o în atenţia publicului în 1991, când apărea pe piaţă Unforgettable… with love, albumul de debut, care avea s-o lege muzical pentru totdeauna de tatăl ei, inegalabilul Nat King Cole, cel pe care l-a adorat şi al cărui talent şi dragoste pentru muzică le-a moştenit din plin.

Still Unforgettable combină melodii clasice, iubite de public, precum The Best is Yet To Come, Come Rain or Come Shine, Nice ‘N’ Easy, cu alte cântece extraordinare, dar mai puţin celebre, pe care Natalie Cole le-a descoperit pentru prima oară, cum ar fi Coffee Time, o recomandare făcută de Tony Bennett, unul dintre cei mai populari artişti americani ai tuturor timpurilor.

Fiecare dintre aceste cântece a reprezentat o provocare, pentru că interpretările originale sunt atât de cunoscute! A fost destul de dificil să găsesc modalitatea de a le cânta pe fiecare dintre ele fără să pierd ceva din esenţa care le-a făcut atât de grozave, a declarat Natalie Cole.

Bucuria regăsirii farmecului muzicii de altădată transpare în tot acest material, atent prelucrat şi interpretat cu o deosebită tandreţe de către artistă. Este ceea ce va putea gusta şi publicul din România, într-un concert-eveniment care se vrea cu totul special. Şi pentru că iubitorii muzicii de gen să fie într-adevăr răsplătiţi, pe scenă se va auzi şi vocea celebrului Nat King Cole, într-un nou duet alături de fiica sa, posibil graţie tehnicilor moderne de înregistrare şi redare; de la romanticul Unforgettable, cântecul-vedetă al primului album al artistei, la veselul şi jucăuşul Walking my baby back home, un “clasic”, înregistrat pentru prima dată de tatăl său în anii ’50.

Biletele cu preţuri cuprinse între 500 (categoria VIP) şi 100 lei vor putea fi cumpărate de pe www.eventim.ro, www.bilete.ro, www.vreaubilet.ro, de la casa de bilete a Sălii Palatului, din reţeaua magazinelor Germanos din întreaga ţară (260 de locaţii), din librăriile Cărtureşti (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Suceava, Constanţa), din magazinul Muzica, Unirea Shopping Center, magazinele Vodafone din ţară (113 locaţii).

Pe 27 octombrie 2009, la Sala Palatului din Bucureşti, Natalie Cole promite publicului român un show cu adevărat…. unforgettable.

Un eveniment organizat de Sound&Image Events.

--------------------------------

Din ce in ce mai bine!