Nu mai pierdeti timpul!

Nu mai pierdeti timpul! Schimbati-va viata! Incepeti!

Primul pas: nu va mai uitati la TV!

Al doilea pas: nu mai cititi presa!

Al treilea pas: scrieti-va (cateva) scopuri pe hartie!

Al patrulea pas: cititi cat mai mult! Cititi carti bune, carti care sa va puna mintea la incercare, carti despre dezvoltare personala, relatii interumane, gandire pozitiva si succes!

Al cincilea pas: actionati! Cautati sa faceti cativa pasi, chiar mici la inceput, catre scopurile propuse. Cautati oameni de calitate, oameni buni, oameni de succes si stati in preajma lor. Rugati-i sa va ajute in schimbare! O vor face negresit!

Al saselea pas: formati-va obiceiuri zilnice - "obiceiuri de succes" -, inlocuind unele obiceiuri vechi si nefolositoare cu obiceiuri noi si folositoare. Spre exemplu, mancati mai putin, odihniti-va mai mult fizic, exersati calmul in toate situatiile, faceti mai multa miscare, jucati-va, comunicati mai mult cu oamenii dragi, economisiti bani si nu cheltuiti tot, ascultati materiale audio cu invataturi despre succes, ascultati materiale audio cu invataturi despre succes, ascultati materiale audio cu invataturi despre succes, ascultati materiale audio cu invataturi despre de succes!!!

Al saptelea pas: gasiti zilnic cateva minute pentru a va linisti mintea si vizualizati zilnic viata pe care o doriti! Traiti zilnic cu incredere si asteptare pozitiva!

Din ce in ce mai bine!

Electrosocuri

In aceasta perioada sunt implicat in mai multe activitati. Cateva dintre ele sunt mai... "out of the box". Eu caut asta si imi place asta. Ma trezesc uneori ca ma gandesc la lucruri mari, foarte mari, chiar uriase. Proiecte de amploare, cu bataie lunga, in care imi trebuie sa-mi fac curaj sa ma apuc sa le scriu, daramite sa ma apuc sa le pornesc in fapt.

In practica dezvoltarii proiectelor, ma intalnesc cu diferiti oameni carora le supun atentiei beneficiile pe care am putea sa le obtinem daca ne asociem si dezvoltam impreuna. Aflati fata in fata cu oportunitatea, constat ca oamenii sunt de mai multe tipuri :
- oameni care nu vad oportunitatile - pur si simplu nu le vad;
- oameni care vad oportunitatile si pornesc spre ele - acestia iau decizii si profita apoi din plin;
- oameni care vad oportunitatile, dar nu se pot decide - acestia parca sunt paralizati mental si nu pot lua decizii. In aceasta categorie intra oamenii care nu pot iesi dintr-un cerc al indeciziei in care parca se invart la nesfarsit... Parca asteapta un electrosoc care sa-i trezeasca. Un sut in fund, o bomba atomica sau o raza de soare pe care sa coboare un zeu care sa-i spuna ce sa faca...

Am aflat ca...

Succesul este rezultatul unor decizii bune.
Deciziile bune vin din experienta.
Experienta vine in urma unor esecuri.
Esecurile sunt rezultatul unor decizii proaste.

Cu alte cuvinte, a decide "ceva" (orice) inseamna a porni spre "un succes". Adica a porni pe drumul unei experiente.

Decizia = Responsabilitate.

"Suntem in criza" si conform inteleptilor precum Albert Einstein, in criza se nasc cele mai mari oportunitati si sanse. Eu vad oportunitati peste tot in jur...

Ce te face sa crezi ca daca faci acelasi lucru mereu si mereu vei obtine alte rezultate? Hai la electrosocuri!!

Din ce in ce mai bine!

Vecinul...

Am inceput sa zambesc la amintirea unei povestioare cunoscute...

Se zice ca un cetatean s-a gandit sa isi planteze cativa copaci in spatele casei, in gradina. S-a apucat de sapat si tot sapand gropi pentru copaci, a dat de un filon de aur. Chiar in gradina lui! Nu-i venea sa-si creada ochilor si sapand mai departe a descoperit ca era o bogatie de nedescris. A inceput sa valorifice aurul gasit si viata i s-a schimbat decisiv in acest fel. A devenit un om instarit, unul dintre cei mai bogati oameni ai locului. Era un om obisnuit pana nu demult... Fiind un om cumsecade, ajuta si biserica, ajuta si satul in care traia. Si-a tot aranjat viata ca un om bogat si de cate ori avea nevoie de cate ceva, mergea in gradina si mai scotea niste aur cu care isi satisfacea dorintele. Langa acest om al nostru, in curtea vecina, traia un om foarte sarman... asa de sarman ca nu avea de multe ori ce manca si traia din cersit si din mila altora de multe ori. Omul nostru l-a ajutat in cateva randuri cu de toate, i-a luat haine, i-a dat de mancare dar vecinul facea cumva si tot sarac si vai de el era. Dar parca nici nu-i pasa prea mult de el si obisnuia sa cerseasca mai departe. Omului nostru i s-a facut mila intr-o zi si a mers la casa vecinului sarac. A batut la poarta si intrand in vorba cu dansul, i-a propus sa vina in gradina din spatele casei sale sa-i arate ceva. I-a aratat groapa si faptul ca acolo se afla o bogatie pe care ii dadea voie sa o exploateze si el ca sa-i fie mai bine. Ca doar el avea deja de toate si s-a gandit ca mai este si pentru altii... Cumsecade, nu gluma! Vecinul sarac se uita si nu zicea nimic... Omul nostru, mirat peste masura de lipsa de reactie a vecinului, ii spuse sa dea fuga sa-si ia o lopata si sa-si ia aur cat are nevoie. Saracul zise ca nu are lopata. "Du-te si cumpara-ti o lopata si hai sa sapam amandoi. Vei scapa de saracie!" Saracul s-a uitat in gol si a raspuns... "Nu pot, vecine! Matale stii cat costa o lopata? Nu am cum..."

Saracia este o stare a mintii... si pentru unii dureaza toata viata!

Din ce in ce mai bine!

Timp si bani!

Cele doua notiuni pe care oamenii le definesc si le inteleg in nenumarate feluri...

Care este raportul dintre bani si timp? Le poti avea pe amandoua? Eu am identificat prin propria-mi experienta dar si din experientele altor oameni cateva tipuri de gandire in ceea ce priveste aceste doua valori: timpul si banii.

Timpul inseamna bani! (mai cunoscuta e sintagma "time is money")

Oamenii care cred aceasta "castiga" banii. Acestia isi vand timpul. Exista doua tipuri de oameni in aceasta categorie:

a) oameni care lucreaza ca angajati intr-o organizatie - acestia isi vand timpul pentru bani pentru ca se duc la serviciu dupa un program stabilit (si care deseori nu se respecta, "se prelungeste"). Cateva caracteristici ale acestei categorii:
- nu mai lucreaza (nu mai merg la serviciu) => nu mai au bani
- banii sunt limitati de "timpul vandut" - nu pot castiga mai mult pentru ca timpul este finit... 24h/zi (singura schimbare este sa castigi mai mult per perioada de timp, adica sa fii "calificat")
- nu pot sa-si exprime personalitatea pentru ca se afla intr-un sistem inchis (eventual schimba sistemul cu altul...)
- de obicei (cu mici exceptii) nu au nici timp si nici bani - pentru majoritatea dintre acestia "luna este mai lunga decat salariul"
- nu risca nimic niciodata

b) oameni care au o afacere (adica lucreaza ca angajati pentru ei insisi) - acestia sunt proprii lor angajati. De multe ori ma intreb daca acesti oameni au afacerea sau afacerea ii are pe ei...?
- sunt ocupati cu afacerea si nu au niciodata timp chiar daca au (mai) multi bani
- aproape niciodata (cu mici exceptii) nu au suficienti bani
- isi traiesc viata sub stres cautand sa rezolve probleme si sa gaseasca solutii pentru a rezista in afaceri

Iata alte afirmatii ale celor care sunt in aceste doua categorii:
Banii nu cresc in copaci!
Banii se castiga greu si cu munca multa!
Bogatii fura!
Bogatii sunt rai!
Mai bine sarac si cinstit!
Nu am timp sa fac si altceva!
Nu am bani pentru ca am rate de platit la banca!

Exista si alt fel de gandire... Banii sunt o idee! Cu alte cuvinte, banii sunt rezulatatul unei idei, adica ei nu exista pana cand nu exista ideea, adica banii "se fac"!

Oamenii care gandesc astfel "fac" bani! Ei nu isi vand timpul. Exista si aici doua categorii de oameni:
a) proprietari - oameni care construiesc organizatii, construiesc sisteme. Sunt caracterizati de faptul ca:
- au idei si curajul sa le puna in practica
- folosesc timpul altora si angajeaza alti oameni pentru a fi eficienti
- creaza sisteme functionale care sunt eficiente si in absenta lor, devenind astfel rentieri
- sunt dispusi sa riste

b) investitori - acesti oameni cauta afaceri profitabile in care sa-si investeasca banii pentru a crea si mai multi bani. Au urmatoarele caracteristici:
- sunt absolut liberi
- nu muncesc - a face bani este un hobby, un joc
- sunt dispusi sa riste calculat
- sunt bogati

Iata alte modele de gandire ale oamenilor din aceste ultime doua categorii:
Nu munci pentru bani, munceste ca sa inveti!
Banii se afla peste tot din abundenta!
Creaza sisteme care sa functioneze in lipsa ta!
Nu te opri din a invata!

Cum e mai bine? Sa muncesti 10 ore pe zi pentru un salariu lunar? Sau sa dai viata unei idei - la care lucrezi poate un an! - dar sa faci de o suta de ori salariul pe o luna?

Din ce in ce mai bine!

Adevarata criza...

Prietena noastra Claudia de la Timisoara ne-a trimis mesajul de mai jos.

Iti multumesc, Claudia!

"Sa nu pretindem ca lucrurile sa se schimbe daca tot timpul facem acelasi lucru. Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese.

Creativitatea se naste din necesitate precum si ziua se naste din noapte. In perioada crizei se nasc inventiile, descoperirile si marile strategii. Cine depaseste criza se depaseste pe sine insusi fara a ramane depasit.

Cine atribuie crizei esecul, isi ameninta propriul talent si respecta mai mult problemele decat solutiile. Adevarata criza este criza incompetentei.

Problema persoanelor si tarilor este lenea si indiferenta pentru a gasi solutii si iesiri din astfel de situatii. Fara criza nu exista duel, fara duel viata este o rutina, o agonie lenta. Fara criza nu exista valoare. In perioada crizei infloreste ce este mai bun in fiecare, pentru ca fara criza orice vant este o mangaiere.

Daca vorbim de criza o promovam, iar tacerea este o exaltare a conformismului.

In loc de toate acestea, mai bine sa muncim. Sa terminam odata cu singura criza amenintatoare: tragedia de a nu dori sa luptam pentru a o depasi." - Albert Einstein

Din ce in ce mai bine!

Intrebare

Sky is the limit!

Ce si cum ai vrea sa fii si ce ai face daca ai avea toti banii si tot timpul liber si daca nu ti-ar fi frica?

Ai curaj sa raspunzi la aceasta intrebare...? Sincer!

Daca raspunzi si o faci si in scris, sa stii de la mine ca faci parte din mai putin de 3% din populatia acestei planete...

Din ce in ce mai bine!

Eu pot si am dreptate!

"Combustibilul viitorului va proveni din fructe precum acel sumac aflat langa drum sau din mere, buruieni, rumegus - practic orice. Exista combustibil in fiecare farama de materie vegetala care poate fermenta. Cartofii cultivati pe patru mii de metri patrati de teren intr-un an de zile pot alimenta vreme de o suta de ani utilajul cu care se ara campul respectiv." Aceste cuvinte ii apartin lui Henry Ford si au fost rostite in 1925.

Imi pica bine sa citesc asta, mai ales acum, cand ma gandesc cum sa particip si eu in mod real la bunul mers al lucrurilor... O vorba mare zice asa: "pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca oamenii buni sa nu faca nimic!".

De aproximativ un an am inceput sa colectam deseurile separat. Avem in debara o cutie in care punem toate hartiile si hartiutele, o cutie in care strangem cartoanele, o cutie in care punem conservele de metal. Acum am inceput sa adunam si plasticul (pungi, ambalaje de tot felul). Ne cam lovim de cutiile astea de multe ori si cateodata ma enerveaza pentru ca se strange destul de greu o cantitate "semnificativa", in sensul in care sa-ti ofere "acea placere" ca te duci la centrul de reciclare "cu ceva". Si cand ma duc cu treaba pe la Casa Presei Libere (la "casa ziarelor"), vad cum zac peste tot in jurul ei zeci, sute de kilograme de hartie si cartoane pe care le bate vantul... Cat am putea sa strangem noi in casa cam intr-un an, poate doi! Cateodata, vad dimineata pe geam cum masina de gunoi ridica tone de gunoi menajer amestecat cu hartii, cartoane, plastic, fiare, lemn etc. Si numai intr-o zi si numai din trei scari de bloc. Toate ajung in acelasi loc, la o groapa de gunoi (de ce i-o zice groapa, ca este un munte urias??).

Si stau si ma intreb daca are vreun rost sa ma impiedic de cutiile alea din casa in ideea de a "ma preocupa" de acest subiect.

Dar..., am observat ceva. Copiii si-au facut un obicei de a duce fiecare din aceste materiale catre cutia sa!! Asa, incet-incet... Si nu stam cu gura pe ei sa faca asta... Deci, eu pot sa schimb ceva! Poate ca ei vor vorbi si le vor arata si altor copii, care vor vorbi si ei cu alti copii, care vor spune parintilor lor, care vor fi mandri de copiii lor si poate, de rusine, vor incepe si ei sa faca ceva asemanator. Macar sa nu mai arunce chistoacele pe geam. Si uite-asa... eu pot!!

Tot Henry Ford a zis motto-ul meu preferat: "Daca tu crezi ca poti, ai dreptate. Daca tu crezi ca nu poti si atunci ai dreptate!"

Din ce in ce mai bine!

"Cum a aparut criza..."

Copy-paste la mesajul pe care l-am primit de la prietenul meu Olimpiu.

Olimpiu, iti multumesc si - te rog! - da-mi voie sa postez mesajul. Cu siguranta ca poate inspira o "minte deschisa".

"Îmi vedeam liniştit de ale mele, toate mergeau ca unse, când, într-o nefastă seară de început de an, m-a pus naiba să dau drumul la televizor şi să mă uit la ştiri... M-am trezit holbându-mă şi nevenindu-mi să-mi cred ochilor ce vedeam şi urechilor ce auzeam: sute, mii de oameni rămaşi fără locuri de muncă, tragedii peste tragedii, gaz zero de la ruşi, disperaţi cu feţe înnegrite de frică, un ministru declarând stare de urgenţă şi ziarişti peste ziarişti repetând ca o litanie cuvântul devastator: CRIZĂ! Părea că lumea întreagă se prăbuşea în jurul meu, iar eu nu fusesem în stare să văd asta! Pur şi simplu, fiindcă nu mă uitasem la televizor şi nu citisem ziarele, criza refuzase să mi se arate!
Apoi, timp de câteva zile, m-am lăsat hipnotizat de emisiunile bulversante despre criză, despre problemele care au venit, despre cele care or să vină şi am început... să iau măsuri pentru ca trâmbiţata criză să nu mă afecteze sau, dacă tot mă afectează, măcar să o facă într-un mod cât mai puţin dureros. Şi m-am trezit că acţionez din teamă şi cu teamă. Iar lucrurile au început, evident, să meargă prost... Doar văzusem la televizor că e criză!!!
Astăzi după-amiază mi-am dat seama ce greşeală imensă am putut să fac: am permis fricii să îmi domine mintea şi aşteptările! Aşa că am luat decizia să închid definitiv televizorul şi să îmi văd de viaţa şi de afacerea mea! Să îmi construiesc Visul, nu să fug de un Coşmar!
Te invit şi pe tine să faci la fel. Lasă-le încolo de ştiri negre, lasă-i încolo de prăpăstioşi, lasă-i încolo de păpuşari! Vezi-ţi de viaţa ta, de afacerea ta, de planurile tale! Şi dacă, totuşi, eşti printre cei care au fost concediaţi, chiar dacă ai rate de plătit, facturi de achitat, copii de crescut, o casă de ţinut, bucură-te! Ţi s-a oferit şansa să te eliberezi şi să începi să-ţi construieşti viaţa, propria-ţi viaţă, cu propriile-ţi mâini şi cu propria-ţi minte! Profită de oportunitate, profită de "criză" şi eliberează-te! Închide televizorul, bagă-l într-o cutie ori vinde-l pentru a-ţi capitaliza pornirea în viaţa liberă, iar de mâine, chiar de mâine, începi să vezi abundenţa din jurul tău: căci dacă stai să analizezi situaţia la rece, nu s-a schimbat nimic în Natură, doar gândurile oamenilor s-au schimbat. Şi cum omul reacţionează în funcţie de gândurile pe care le are, e de la sine înţeles ce se poate întâmpla când aceste gânduri sunt alimentate de... ştirile de la televizor! Eliberează-te! Opreşte televizorul! Porneste la drum! Fa primul pas!

Si daca nu stii de unde sa pornesti, cu ce sa incepi sau de ce sa te apuci, doar scrie-mi, contacteaza-ma sau telefoneaza-mi sa stam de vorba. Poate …, cine stie …?

Olimpiu Pop
olidanaro@yahoo.com "

Asadar... solutii exista, prieteni sa ne fie alaturi mai sunt... Deciziile sunt ale noastre!

Din ce in ce mai bine!